Nu l-am placut in tinerete pe Adrian Păunescu, iar la primul contact cu Grigore Vieru am zis ca ciufulitul ala nu poate fi cel care a scris versurile celor mai calde melodii: un mic exemplu cu Anastasia Lazariuc si muzica lui Ion Aldea Teodorovici, eram sigur in mandria mea de meloman si cunoscator al muzicii ca Savoy si Marian Nistor sunt cei care au creat aceasta minuntata floare a inimii. Asa ca acum la varsta la care a nins deja peste pletele mele de rocker iar cercelul din ureche ma face sa par un pic anacronic, cuprins de melancolie ii fac dreptate celui mai prolific poet al Romaniei – nascut in Basarabia.

Adrian Păunescu – Repetabila povară

Oare cine ar putea mai bine ca Adrian Paunescu sa recite poezia Repetabila povară? Poti sa nu tresalti cand auzi versurile: Cine are părinţi, pe pământ nu în gând / Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând. De obicei interpretarile lui Florin Piersic sunt fara egal, dar ascultati-l pe Adrian Păunescu si decideti voi, cine merita macar o zecime de punct in plus la nota 10? DA, ma simt fericit, pana acum cativa ani aveam bunica si azi inca mama traieste, bunicul si tatal meu s-au stins, dar ma simt binecuvanta ca la peste 50 de ani le spuneam la vama: merg la bunica! iar azi la 70 inca le mai zic ca merg la mama.

Posibil sa mai tinem mine, noi generatia de sacrificiu perpetuu a Romaniei de ieri ( si de azi poate ), ca Adrian Paunescu nu a fost un sfant, nici pe departe. Dar asta va fi povara noastra, a celor nascuti in anii 60. Azi ce-mi doresc sunt nepoti, sa apuc sa le zic cate ceva despre anii aceia de aur ai muzicii folk, despre melodiile atat de iubite pe versurile lui Păunescu. Multi nici macar nu au auzit de melodia „Bocetul lui Ion cel fara de mormant”, nici sa le treaca prin cap cine a scris versurile. Un veritabil comunist, care prin definitie nu putea sa-l cinsteasca pe maresal.

Eu zic ca la cei doar 67 de ani, varsta la care s-a stins poetul Adrian Păunescu – n-am sa-l numesc niciodata politicianul, tatal si/ sau socrul, dar marele poet va fi mereu pentru mine, iubitorul de tara si neam. povara vietii lui poate a fost ca nu i-a fost alaturi Tatianei Stepa, stinsa si ea prematur la doar 46 de ani. Cele mai frumoase versuri le-a cantat ea. Si altii, evident. Asa ca-i dedic bardului din Basarabia acest articol, ii cer iertare pentru felurile in care-l numeam la concertele Cenaclului Flacara, cand mi se parea ca e de prisos prezenta sa.

Repetabila povară

Adrian Păunescu – Repetabila povară